LANSARE GHID
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) in parteneriat cu Children of Slovakia Foundation (Slovacia) si International Child Development Initiatives (Olanda) au lansat publicatia “Ghid de identificare si adresare a nevoilor emergente ale copiilor din Romania”.
“Fiind ingrijorati de o tendinta in crestere a problemelor evidente si grave care ii afecteaza pe copii si tineri, am ajuns la concluzia ca exista numeroase provocari noi care au aparut in viata copiilor din intreaga lume, probleme, dar si oportunitati carora nu li s-a acordat suficienta atentie sau chiar deloc pana in acest moment, si pentru care nu exista politici adecvate sau masuri de interventie”, a declarat Ionut Sibian, Director Executiv al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile.
Ghidul este un instrument practic in care specialistii in educatie (parinti, cadre didactice, psihologi etc) vor gasi informatii detaliate cu privire la nevoile emergente ale copiilor, modalitati de identificare si mecanisme de adresare a acestora pe plan local sau national.
“Acest ghid este unul exploratoriu, fiind primul document de acest fel creat in Romania si chiar in lume. Putem spera ca el se va imbogati treptat cu rezultate concrete si planuri de interventie pe termen lung, devenind un adevarat manual care sa ghideze specialisti in identificarea si adresarea nevoilor emergente”, a declarat Nico van Oudenhoven, unul dintre autorii conceptului de nevoi emergente.
Scopul ghidului este de a atrage atentia asupra importantei identificarii proactive a nevoilor emergente care afecteaza copiii din generatia actuala si pentru care trebuie gasite solutii particularizate, cu scop ameliorativ si preventiv. Ghidul contine de asemenea o colectie de studii de caz cu exemple concrete de nevoi emergente identificate si solutionate.
Acest ghid este realizat in cadrul proiectului „Abordari inovatoare in profesionalizarea lucrului cu copiii. Nevoi emergente ale copiilor din Romania” implementat de FDSC in perioada 2009-2011 in parteneriat cu International Child Development Initiatives Olanda si Children of Slovakia Foundation cu finantarea ANPCDEFP prin programul Leonardo da Vinci – Transfer de Inovatie
Nevoile emergente ale copiilor (NEN) reprezinta un concept inovativ care defineste provocari, probleme, oportunitati si amenintari relevante in dezvoltarea generala a copiilor si tinerilor si care genereaza sau au potential sa genereze o serie de efecte cu impact major la nivelul acestora. Particularitatea acestor nevoi este ca nu au mai fost intalnite la generatiile anterioare de copii si tineri sau, daca au mai fost intalnite, se manifesta o crestere in incidenta lor.
blog al activitatilor educative scolare si extrascolare din LTF (Liceul Tehnologic Fundulea)
duminică, 31 octombrie 2010
miercuri, 27 octombrie 2010
PROIECT DE UTILIZARE A ENERGIEI SOLARE
CONSTRUCTIA UNUI ELICOPTER SOLAR
OBIECTIVELE:
- construirea unui aparat prin care să fie pusă în efidenţă folosirea energiei solare;
- prezentarea elevilor din şcoală a machetei realizate pentru stimularea implicării acestora în astfel de construcţii;
- realizarea unei prezentări a aparatului construit.
Echipa de lucru:
Florescu Simona
Georgescu Alexandru
Georgescu Sorin
CONSTRUCTIA UNUI ELICOPTER SOLAR
OBIECTIVELE:
- construirea unui aparat prin care să fie pusă în efidenţă folosirea energiei solare;
- prezentarea elevilor din şcoală a machetei realizate pentru stimularea implicării acestora în astfel de construcţii;
- realizarea unei prezentări a aparatului construit.
Echipa de lucru:
Florescu Simona
Georgescu Alexandru
Georgescu Sorin
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR
DE LA GRUPUL SCOLAR AGRICOL FUNDULEA
1. Dispoziţii generale
În cadrul Grupului Scolar Agricol Fundulea, se constituie Consiliul Şcolar al Elevilor (CSE) format din liderii elevilor de la fiecare clasă, aleşi în mod democratic.
CSE este o organizaţie a elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar care vine în sprijinul elevilor unităţii de învăţământ pe care o reprezintă.
Calitatea de membru al CSE se dobândeşte prin vot democratic în cadrul fiecărei clase. Fiecare membru al CSE reprezintă nu doar interesele clasei din care provine, ci interesele tuturor elevilor din şcoală.
CSE îşi desemnează reprezentantul, elev în clasele IX – XII, pentru a participa ca membru de drept la şedinţele Consiliului de Administraţie al Grupului Scolar Agricol Fundulea cu drept de contrasemnare în probleme care îi privesc pe elevi.
2. Strategia constituirii CSE
La începutul anului şcolar, consilierul educativ va asigura suportul informativ diriginţilor cu privire la procesul de desfăşurare a alegerilor reprezentaţilor claselor (V-XII).
3. Procedura alegerilor pentru biroul executiv C. Ş. E. .
- Se aleg reprezentanţii claselor la începutul anului şcolar (20 sept.-11 oct.)
- Preşedintele CSE este ales prin vot direct şi secret de către toţi elevii unităţii de învăţământ. In functie de numarul de elevi din unitatea de invatamant pot fi alesi unul sau doi vicepresedinti (pana la 500 de elevi un vicepresedinte, intre 500 si 800 de elevi 2 vicepresedinti, si peste 800 de elevi 3 vicepresedinti). Vicepreşedintele/ţii vor fi aleşi ca urmare a obţinerii locurilor doi/trei la alegeri.
- Secretarul este ales prin vot de către membrii CSE
- Consilierul educativ anunţă calendarul alegerilor , la nivel de unitate de învăţământ.
Candidaturile se depun pe baza unui dosar de candidatură ce trebuie să conţină: Curriculum Vitae al candidatului (în format Europass), plan de activităţi pentru C. Ş. E. pe anul şcolar respectiv, scrisoare de motivaţie şi acordul părintelui (pentru validare trebuie să conţină toate aceste documente) şi vor fi centralizate şi validate la nivel naţional.
Campania electorala propriu – zisă, poate dura pana in ziua premergatoare alegerilor ( se elaborează şi se distribuie afişe, fluturaşi şi alte materiale specifice campaniei) care se va finaliza cu susţinerea candidaturii în faţa întregului colectiv al elevilor din unitatea de învăţământ. Unitatea de învăţământ va pune la dispoziţie resursele necesare organizarii alegerilor .
În cadrul fiecarei scoli se vor organiza dezbateri, fiecare candidat va avea un timp special alocat pentru a-şi prezenta programul de candidatură (prin discurs, prezentare Power Point, filmuleţ de prezentare etc.), restul timpului fiind alocat pentru întrebări din public.
Alegerile propriu-zise vor fi organizate de către o comisie formată din directorul şcolii/directorul adjunct, consilierul educativ/ profesor psiholog, secretar, foşti membrii ai Consiliului care nu mai participă la alegeri.
Comisiei îi vor fi puse la dispoziţie tabelele nominale cu elevii din unitatea de învăţământ. Buletinul de vot va fi acordat sub semnătură.
La alegeri trebuie sa participa observatori externi (membri ai unor ONG-uri, reprezentanţi ai C. J. E., C. N. E., Inspectoratul Şcolar Judeţean, MECTS etc.)
În şcoală va fi organizat un spaţiu special amenajat pentru desfăşurarea alegerilor într-un mod democratic. Votul se realizează pe buletine de vot stampilate, care vor fi introduse într-o urna sigilată. Deschiderea urnei şi numărarea voturilor este realizată de Comisia de validare după încheierea procesului de votare.
Votul va avea loc pe parcursul unei zile lucrătoare
Doar persoanele care au calitatea de elev au drept de vot.
Alegerea aparţine în exclusivitate elevilor. Cadrele didactice nu au drept de vot şi nu se pot împotrivi alegerii elevilor.
Se va vota numai pe baza carnetului sau adeverinţei / legitimaţiei de elev vizată la zi.
In cazul in care numarul de voturi este egal, se va relua procesul de vot
Comisia de validare va întocmi un proces-verbal la închiderea alegerilor.
4. Sedinţele CSE
Şedintele CSE sunt conduse de către preşedinte iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte. Aceştia pot fi asistaţi de către consilierul educativ, la iniţiativa CSE.
Şedinţa se suspendă dacă nu sunt prezenţi jumătate plus unu dintre membrii CSE
Dacă reprezentantul unei clase nu poate participa la o şedinţă, acesta este înlocuit de un alt coleg delegat de clasa respectivă.
Dacă locul unui membru al CSE devine vacant, se fac din nou alegeri în clasa din care acesta provine.
Pentru a păstra evidenţa activităţii CSE din şcoală se alcătuieşte Mapa Consiliului Şcolar al Elevilor. Aceasta conţine:
• Componenţa CSE
• Regulamentul CSE
• Agenda întâlnirilor
• Procesele-verbale ale întâlnirilor
• Alte documente ce reprezintă iniţiativele CSE (Rapoarte de activitate, fotografii, proiecte etc.)
Întrunirile se desfăşoară în mod regulat, conform unui grafic afisat in unitatea de învăţământ.
CSE funcţionează pe baza unui Regulament propriu şi adaptat la specificul şi nevoile şcolii, anexă la Regulamentul intern al unităţii de învăţământ .
CSE se poate întruni, la nevoie, în şedinţe extraordinare, şi în afara graficului.. Agenda întâlnirilor se realizează pe baza sugestiilor venite din partea elevilor, prin intermediul reprezentanţilor lor.
Şedinţele pot avea loc în pauze sau după orele de curs.
CSE îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu special amenajat în incinta instituţiei de învăţământ, care va pune la dispoziţia CSE logistica necesară desfăşurării activităţii acestuia.
5. Atribuţiile Consiliului Şcolar al Elevilor
- reprezintă şi apără interesele şi drepturile elevilor la nivelul instituţiei de învăţământ;
- asigură comunicarea între elevi şi cadrele didactice;
- dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;
- implică elevii în activităţile desfăşurate;
- alege modalităţi de a motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
- se autosesizează privind problemele cu care se confruntă elevii, încercând să găsească soluţii
- apără drepturile copilului şi reclamă incalcarea lor ;
- contribuie la îmbunătăţirea stării disciplinare a şcolii(absenteismul, abandonul şcolar, delicvenţa juvenilă etc.);
- veghează la respectarea regulamentului de ordine interioară a şcolii şi participă la elaborarea lui prin presedintele consiliului;
- iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare;
- sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată şcoala;
- organizează acţiuni în comunitate (strângere de fonduri pentru copiii cu nevoi speciale, acţiuni pe probleme de mediu etc.);
- organizează serbări, evenimente culturale, baluri, concursuri, excursii;
- organizează noi alegeri pentru funcţia de preşedinte, dacă CJE semnalează faptul că acesta nu îşi îndeplineşte atribuţiile.
6. Departamente ale CSE
Consiliul Şcolar al Elevilor are în componenţă departamente care se ocupa de:
1. Concursuri şcolare şi extraşcolare
- organizarea de concursuri, competiţii, simpozioane pe diverse teme incluse în programa şcolară sau pe domenii ce ţin de activitatea extraşcolară.
2. Cultură, educaţie si programe şcolare
- informare cu privire la evenimente culturale, oportunităţi pentru elevi, activităţi educative,programe şcolare în curs de desfăşurare
- implicarea în activitaţi (eveniment cultural, oportunitate educativă, programe destinate elevilor) prin realizarea de parteneriate între CSE şi organizatori
- organizarea activităţilor specifice, proprii CSE , în colaborare cu alte instituţii sau ONG-uri de tineret.
3. Sport
- strategii de promovare a unei vieţi sănătoase prin mişcare;
- campanii de informare;
- activităţi propriu-zise pentru încurajarea efectuării educaţiei fizice;
- organizarea de activităţi sportive, competiţii, campionate etc.
4. Avocatul Elevului (conform strategiei Avocatul Elevului 2009)
- respectarea drepturilor omului / copilului în instituţiile şcolare
- înţelegerea, acceptarea şi respectarea individualităţii şi diversităţii elevilor din perspective etnice, religioase, culturale sau de gen;
- asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii în ceea ce priveşte accesul la instruire, posibilitatea dezvoltării individuale, asigurarea succesului profesional şi social;
- însuşirea unui mod adecvat de proiectare a activităţilor şcolare, astfel încât să fie promovate, în clasă, interacţiunea, incluziunea, cooperarea şi sprijinul – tacit sau explicit – între elevi;
- crearea unui mediu educaţional care să promoveze, prin mijloace variate, incluziunea socială, astfel încât fiecare elev să simtă că este parte integrantă a acelei şcoli(şcoala percepută ca organizaţie);
- dezvoltarea unui sistem stabil şi eficient de cooperare a şcolii cu familia şi comunitatea în vederea sprijinirii tuturor elevilor (şi a familiilor lor) pentru a putea depăşi momentele dificile şi problemele întâlnite.
5. Informare, mobilitate, formare si consiliere
- informare - promovarea informaţiei de calitate;
- dezvoltarea unor “jurnalişti de tineret”
- realizarea de sondaje / aplicarea chestionarelor
- informarea permanenta asupra oportunitatilor pentru tineret, evenimente culturale, utilitati,
evenimente locale, pentru tineret
- mobilitate – distributia cardurilor Euro<26
- formare de noi lideri, din randul elevilor, de tineri voluntari care sa aduca apoi schimbarea si in mediul local
- consiliere – suport informativ si ajutator elevilor pentru problemele intampinate
Acestea sunt conduse de către un director de departament.
CŞE promovează cooperarea, parteneriatul, munca în echipă, dezvoltarea personală a elevilor
7. Membrii CŞE
Atribuţile membrilor :
- informarea colegilor de clasă privind deciziile şi dezbaterile de la întruniri;
-desemnarea unui înlocuitor (dacă nu poate participa la o şedinţă);
- sustinerea în CSE, spre dezbatere, a propunerilor colegilor de clasă;
- sesizarea CSE cu privire la neregurile pe care le observă în şcoală;
- propunerea de proiecte;
- participarea la elaborarea şi punerea în aplicare a proiectelor;
- respectarea Regulamentul de ordine interioară a şcolii şi a Regulamentului CSE;
- asigurarea legăturii între clasa pe care o reprezintă şi CSE;
- formularea propunerii de demitere a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a secretarului, în situaţia în care sesizează nereguli, încălcări ale regulamentului sau incompetenţă din partea acestora.
Atribuţiile preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului:
- Reprezintă Biroul Executiv al CSE .
- Elaborează ordinea de zi şi se asigura de respectarea ei.
- Păstrează evidenţa proiectelor elaborate şi a iniţiativelor CSE.
- Intermediază legătura cu organizaţiile cu care CSE colaborează.
Atribuţiile preşedintelui:
- Conduce întrunirile şi se asigură că discuţiile respectă punctele menţionate pe agenda de lucru.
- Participă la şedintele Consiliului de Administraţie al Şcolii în cadrul căruia reprezintă interesele elevilor.
- Asigură respectarea Regulamentului CSE.
- Păstrează ordinea şi disciplina în cadrul şedinţelor CSE.
- Reprezintă CSE la evenimentele la care este invitat.
- Se consultă cu CSE înainte de a lua orice hotărâre. Nu ia decizii în numele CSE.
- Reprezintă elevii şcolii în CLE/CJE.
- Comunică CSE hotărârile luate în cadrul CJE şi veghează la îndeplinirea sarcinilor primite.
- Verifică periodic actualizarea dosarelor CSE.
- Semnează procesele-verbale la sfârşitul şedinţelor.
- Îndeplineşte şi alte atribuţii şi însărcinări date de CJE.
Atribuţiile vicepreşedintelui:
- Preia atribuţiile preşedintelui, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a le indeplini, şi colaborează cu acesta în privinţa organizării CSE, implementării şi organizării de proiecte, promovării CSE.
- Exercită şi atribuţiile ce îi sunt delegate de către preşedinte sau de CSE.
Atribuţiile secretarului:
- Asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului.
- Redactează procesele-verbale ale şedinţelor.
- Semnează procesele verbale ale şedinţelor şi le depune în Mapa CSE.
- Actualizează dosarele CSE.
- Poate îndeplini şi alte responsabilităţi primite din partea consiliului, preşedintelui sau a vicepreşedintelui.
8. Departamentele C. Ş. E.
Departamentele din cadrul unui C. Ş. E. sunt comisii specializate pe un anumit tip de activitate (mediu / ecologie, cultural-artistic, de sport, financiar, de informare, Avocatul Elevului, mobilitate, informare si formare etc.). Fiecare departament are un director de departament şi membrii din C.Ş.E sau din rândul elevilor.
9. Conlucrări C. Ş. E.
C. Ş. E. colaboreaza cu conducerea unităţii de învăţământ, profesori, autorităţi locale, ONG-uri de tineret, organizaţii care corespund profilului, asociaţiile de părinti .
10. Transmite informaţia între C. Ş. E si elevi
Comunicarea este cel mai important lucru într-o echipă. Aşadar, pentru a comunica cu membrii C. Ş. E., se recomandă crearea unui grup de discuţii unde să poată fi semnalate probleme, şi unde să fie anunţate din timp şedinţele. De asemenea, C. Ş. E. poate avea un panou informativ, unde să fie prezentată activitatea şi să fie anunţate viitoarele actiuni. Legătura cu fiecare clasă trebuie ţinută prin membrii C. Ş. E., care au obligaţia să-şi anunţe colegii de fiecare activitate desfăşurată de C. Ş. E. şi, de asemenea, să comunice conducerii C. Ş. E. fiecare propunere venită din rândul elevilor.
11. Participarea la o şedinţele C. Ş. E.
La şedinţele C. Ş. E. participă obligatoriu reprezentantul din fiecare clasă şi membrii departamentelor. Cadrele didactice sau alte persoane externe trebuie să aibă acceptul majoritatii C. Ş. E. pentru a participa la şedinţe.
12. Drepturi
Activitatea şi prezenţa la şedinţe a fiecărui membru este trecută în Mapa CSE . La încheierea unui an de activitate cei care au participat activ la şedinţe şi s-au implicat în activităţi primesc diplome şi adeverinţe semnate de către presedintele C.S.E şi de directorul unităţii şcolare.
11. Evaluare
Încetarea mandatului de membru al Consiliului Elevilor are loc în următoarele condiţii:
- Îi încetează calitatea de elev
- Este făcută o propunere motivată de excludere din Consiliu din partea membrilor şi e susţinută de către jumătate plus unu dintre membrii
- Demisionează
- Încalcă regulamentul CSE
- Este sancţionat conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Elevilor
- Nu îşi respectă atribuţiile de membru al Consiliului Elevilor
- Acumularea unui numar de 10 absente nemotivate
Evaluarea membriilor din CŞE
Membrii CŞE pot fi evaluaţi în funcţie de procentajul cât şi utilitatea participărilor la şedinţe/proiecte/activităţi. Aceştia au obligaţia de a participa activ la toate şedintele. . La 3 absenţe consecutive nemotivate şi fără a fi delegat un înlocuitor, membrul va fi demis iar după caz vor fi organizate noi alegeri în cel mai scurt timp.
Evaluarea membrilor Biroului Executiv ai CŞE
Preşedintele CŞE poate fi evaluat în baza unui raport de activitate întocmit semestrial. Totodată preşedintele CŞE poate fi evaluat după modul de coordonare a unei şedinte/proiect/activităţi. Acesta are obligaţia de a comunica mereu cu membrii CŞE. Membrii Biroului Executiv pot fi evaluaţi în funcţie de gradul de îndeplinire a atribuţiilor care le revin conform ROF.
Sancţionarea membrilor Biroului Executiv al unui CŞE
Membrii Biroului Executiv CŞE pot fi sancţionaţi prin avertisment verbal, scris iar apoi demitere. Dacă situaţia impune aceştia pot fi demişi la prima abatere de natură să afecteze în mod negativ imaginea CŞE si la acumularea unui numar de 10 absente nemotivate.
DE LA GRUPUL SCOLAR AGRICOL FUNDULEA
1. Dispoziţii generale
În cadrul Grupului Scolar Agricol Fundulea, se constituie Consiliul Şcolar al Elevilor (CSE) format din liderii elevilor de la fiecare clasă, aleşi în mod democratic.
CSE este o organizaţie a elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar care vine în sprijinul elevilor unităţii de învăţământ pe care o reprezintă.
Calitatea de membru al CSE se dobândeşte prin vot democratic în cadrul fiecărei clase. Fiecare membru al CSE reprezintă nu doar interesele clasei din care provine, ci interesele tuturor elevilor din şcoală.
CSE îşi desemnează reprezentantul, elev în clasele IX – XII, pentru a participa ca membru de drept la şedinţele Consiliului de Administraţie al Grupului Scolar Agricol Fundulea cu drept de contrasemnare în probleme care îi privesc pe elevi.
2. Strategia constituirii CSE
La începutul anului şcolar, consilierul educativ va asigura suportul informativ diriginţilor cu privire la procesul de desfăşurare a alegerilor reprezentaţilor claselor (V-XII).
3. Procedura alegerilor pentru biroul executiv C. Ş. E. .
- Se aleg reprezentanţii claselor la începutul anului şcolar (20 sept.-11 oct.)
- Preşedintele CSE este ales prin vot direct şi secret de către toţi elevii unităţii de învăţământ. In functie de numarul de elevi din unitatea de invatamant pot fi alesi unul sau doi vicepresedinti (pana la 500 de elevi un vicepresedinte, intre 500 si 800 de elevi 2 vicepresedinti, si peste 800 de elevi 3 vicepresedinti). Vicepreşedintele/ţii vor fi aleşi ca urmare a obţinerii locurilor doi/trei la alegeri.
- Secretarul este ales prin vot de către membrii CSE
- Consilierul educativ anunţă calendarul alegerilor , la nivel de unitate de învăţământ.
Candidaturile se depun pe baza unui dosar de candidatură ce trebuie să conţină: Curriculum Vitae al candidatului (în format Europass), plan de activităţi pentru C. Ş. E. pe anul şcolar respectiv, scrisoare de motivaţie şi acordul părintelui (pentru validare trebuie să conţină toate aceste documente) şi vor fi centralizate şi validate la nivel naţional.
Campania electorala propriu – zisă, poate dura pana in ziua premergatoare alegerilor ( se elaborează şi se distribuie afişe, fluturaşi şi alte materiale specifice campaniei) care se va finaliza cu susţinerea candidaturii în faţa întregului colectiv al elevilor din unitatea de învăţământ. Unitatea de învăţământ va pune la dispoziţie resursele necesare organizarii alegerilor .
În cadrul fiecarei scoli se vor organiza dezbateri, fiecare candidat va avea un timp special alocat pentru a-şi prezenta programul de candidatură (prin discurs, prezentare Power Point, filmuleţ de prezentare etc.), restul timpului fiind alocat pentru întrebări din public.
Alegerile propriu-zise vor fi organizate de către o comisie formată din directorul şcolii/directorul adjunct, consilierul educativ/ profesor psiholog, secretar, foşti membrii ai Consiliului care nu mai participă la alegeri.
Comisiei îi vor fi puse la dispoziţie tabelele nominale cu elevii din unitatea de învăţământ. Buletinul de vot va fi acordat sub semnătură.
La alegeri trebuie sa participa observatori externi (membri ai unor ONG-uri, reprezentanţi ai C. J. E., C. N. E., Inspectoratul Şcolar Judeţean, MECTS etc.)
În şcoală va fi organizat un spaţiu special amenajat pentru desfăşurarea alegerilor într-un mod democratic. Votul se realizează pe buletine de vot stampilate, care vor fi introduse într-o urna sigilată. Deschiderea urnei şi numărarea voturilor este realizată de Comisia de validare după încheierea procesului de votare.
Votul va avea loc pe parcursul unei zile lucrătoare
Doar persoanele care au calitatea de elev au drept de vot.
Alegerea aparţine în exclusivitate elevilor. Cadrele didactice nu au drept de vot şi nu se pot împotrivi alegerii elevilor.
Se va vota numai pe baza carnetului sau adeverinţei / legitimaţiei de elev vizată la zi.
In cazul in care numarul de voturi este egal, se va relua procesul de vot
Comisia de validare va întocmi un proces-verbal la închiderea alegerilor.
4. Sedinţele CSE
Şedintele CSE sunt conduse de către preşedinte iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte. Aceştia pot fi asistaţi de către consilierul educativ, la iniţiativa CSE.
Şedinţa se suspendă dacă nu sunt prezenţi jumătate plus unu dintre membrii CSE
Dacă reprezentantul unei clase nu poate participa la o şedinţă, acesta este înlocuit de un alt coleg delegat de clasa respectivă.
Dacă locul unui membru al CSE devine vacant, se fac din nou alegeri în clasa din care acesta provine.
Pentru a păstra evidenţa activităţii CSE din şcoală se alcătuieşte Mapa Consiliului Şcolar al Elevilor. Aceasta conţine:
• Componenţa CSE
• Regulamentul CSE
• Agenda întâlnirilor
• Procesele-verbale ale întâlnirilor
• Alte documente ce reprezintă iniţiativele CSE (Rapoarte de activitate, fotografii, proiecte etc.)
Întrunirile se desfăşoară în mod regulat, conform unui grafic afisat in unitatea de învăţământ.
CSE funcţionează pe baza unui Regulament propriu şi adaptat la specificul şi nevoile şcolii, anexă la Regulamentul intern al unităţii de învăţământ .
CSE se poate întruni, la nevoie, în şedinţe extraordinare, şi în afara graficului.. Agenda întâlnirilor se realizează pe baza sugestiilor venite din partea elevilor, prin intermediul reprezentanţilor lor.
Şedinţele pot avea loc în pauze sau după orele de curs.
CSE îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu special amenajat în incinta instituţiei de învăţământ, care va pune la dispoziţia CSE logistica necesară desfăşurării activităţii acestuia.
5. Atribuţiile Consiliului Şcolar al Elevilor
- reprezintă şi apără interesele şi drepturile elevilor la nivelul instituţiei de învăţământ;
- asigură comunicarea între elevi şi cadrele didactice;
- dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;
- implică elevii în activităţile desfăşurate;
- alege modalităţi de a motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
- se autosesizează privind problemele cu care se confruntă elevii, încercând să găsească soluţii
- apără drepturile copilului şi reclamă incalcarea lor ;
- contribuie la îmbunătăţirea stării disciplinare a şcolii(absenteismul, abandonul şcolar, delicvenţa juvenilă etc.);
- veghează la respectarea regulamentului de ordine interioară a şcolii şi participă la elaborarea lui prin presedintele consiliului;
- iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare;
- sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată şcoala;
- organizează acţiuni în comunitate (strângere de fonduri pentru copiii cu nevoi speciale, acţiuni pe probleme de mediu etc.);
- organizează serbări, evenimente culturale, baluri, concursuri, excursii;
- organizează noi alegeri pentru funcţia de preşedinte, dacă CJE semnalează faptul că acesta nu îşi îndeplineşte atribuţiile.
6. Departamente ale CSE
Consiliul Şcolar al Elevilor are în componenţă departamente care se ocupa de:
1. Concursuri şcolare şi extraşcolare
- organizarea de concursuri, competiţii, simpozioane pe diverse teme incluse în programa şcolară sau pe domenii ce ţin de activitatea extraşcolară.
2. Cultură, educaţie si programe şcolare
- informare cu privire la evenimente culturale, oportunităţi pentru elevi, activităţi educative,programe şcolare în curs de desfăşurare
- implicarea în activitaţi (eveniment cultural, oportunitate educativă, programe destinate elevilor) prin realizarea de parteneriate între CSE şi organizatori
- organizarea activităţilor specifice, proprii CSE , în colaborare cu alte instituţii sau ONG-uri de tineret.
3. Sport
- strategii de promovare a unei vieţi sănătoase prin mişcare;
- campanii de informare;
- activităţi propriu-zise pentru încurajarea efectuării educaţiei fizice;
- organizarea de activităţi sportive, competiţii, campionate etc.
4. Avocatul Elevului (conform strategiei Avocatul Elevului 2009)
- respectarea drepturilor omului / copilului în instituţiile şcolare
- înţelegerea, acceptarea şi respectarea individualităţii şi diversităţii elevilor din perspective etnice, religioase, culturale sau de gen;
- asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii în ceea ce priveşte accesul la instruire, posibilitatea dezvoltării individuale, asigurarea succesului profesional şi social;
- însuşirea unui mod adecvat de proiectare a activităţilor şcolare, astfel încât să fie promovate, în clasă, interacţiunea, incluziunea, cooperarea şi sprijinul – tacit sau explicit – între elevi;
- crearea unui mediu educaţional care să promoveze, prin mijloace variate, incluziunea socială, astfel încât fiecare elev să simtă că este parte integrantă a acelei şcoli(şcoala percepută ca organizaţie);
- dezvoltarea unui sistem stabil şi eficient de cooperare a şcolii cu familia şi comunitatea în vederea sprijinirii tuturor elevilor (şi a familiilor lor) pentru a putea depăşi momentele dificile şi problemele întâlnite.
5. Informare, mobilitate, formare si consiliere
- informare - promovarea informaţiei de calitate;
- dezvoltarea unor “jurnalişti de tineret”
- realizarea de sondaje / aplicarea chestionarelor
- informarea permanenta asupra oportunitatilor pentru tineret, evenimente culturale, utilitati,
evenimente locale, pentru tineret
- mobilitate – distributia cardurilor Euro<26
- formare de noi lideri, din randul elevilor, de tineri voluntari care sa aduca apoi schimbarea si in mediul local
- consiliere – suport informativ si ajutator elevilor pentru problemele intampinate
Acestea sunt conduse de către un director de departament.
CŞE promovează cooperarea, parteneriatul, munca în echipă, dezvoltarea personală a elevilor
7. Membrii CŞE
Atribuţile membrilor :
- informarea colegilor de clasă privind deciziile şi dezbaterile de la întruniri;
-desemnarea unui înlocuitor (dacă nu poate participa la o şedinţă);
- sustinerea în CSE, spre dezbatere, a propunerilor colegilor de clasă;
- sesizarea CSE cu privire la neregurile pe care le observă în şcoală;
- propunerea de proiecte;
- participarea la elaborarea şi punerea în aplicare a proiectelor;
- respectarea Regulamentul de ordine interioară a şcolii şi a Regulamentului CSE;
- asigurarea legăturii între clasa pe care o reprezintă şi CSE;
- formularea propunerii de demitere a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a secretarului, în situaţia în care sesizează nereguli, încălcări ale regulamentului sau incompetenţă din partea acestora.
Atribuţiile preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului:
- Reprezintă Biroul Executiv al CSE .
- Elaborează ordinea de zi şi se asigura de respectarea ei.
- Păstrează evidenţa proiectelor elaborate şi a iniţiativelor CSE.
- Intermediază legătura cu organizaţiile cu care CSE colaborează.
Atribuţiile preşedintelui:
- Conduce întrunirile şi se asigură că discuţiile respectă punctele menţionate pe agenda de lucru.
- Participă la şedintele Consiliului de Administraţie al Şcolii în cadrul căruia reprezintă interesele elevilor.
- Asigură respectarea Regulamentului CSE.
- Păstrează ordinea şi disciplina în cadrul şedinţelor CSE.
- Reprezintă CSE la evenimentele la care este invitat.
- Se consultă cu CSE înainte de a lua orice hotărâre. Nu ia decizii în numele CSE.
- Reprezintă elevii şcolii în CLE/CJE.
- Comunică CSE hotărârile luate în cadrul CJE şi veghează la îndeplinirea sarcinilor primite.
- Verifică periodic actualizarea dosarelor CSE.
- Semnează procesele-verbale la sfârşitul şedinţelor.
- Îndeplineşte şi alte atribuţii şi însărcinări date de CJE.
Atribuţiile vicepreşedintelui:
- Preia atribuţiile preşedintelui, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a le indeplini, şi colaborează cu acesta în privinţa organizării CSE, implementării şi organizării de proiecte, promovării CSE.
- Exercită şi atribuţiile ce îi sunt delegate de către preşedinte sau de CSE.
Atribuţiile secretarului:
- Asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului.
- Redactează procesele-verbale ale şedinţelor.
- Semnează procesele verbale ale şedinţelor şi le depune în Mapa CSE.
- Actualizează dosarele CSE.
- Poate îndeplini şi alte responsabilităţi primite din partea consiliului, preşedintelui sau a vicepreşedintelui.
8. Departamentele C. Ş. E.
Departamentele din cadrul unui C. Ş. E. sunt comisii specializate pe un anumit tip de activitate (mediu / ecologie, cultural-artistic, de sport, financiar, de informare, Avocatul Elevului, mobilitate, informare si formare etc.). Fiecare departament are un director de departament şi membrii din C.Ş.E sau din rândul elevilor.
9. Conlucrări C. Ş. E.
C. Ş. E. colaboreaza cu conducerea unităţii de învăţământ, profesori, autorităţi locale, ONG-uri de tineret, organizaţii care corespund profilului, asociaţiile de părinti .
10. Transmite informaţia între C. Ş. E si elevi
Comunicarea este cel mai important lucru într-o echipă. Aşadar, pentru a comunica cu membrii C. Ş. E., se recomandă crearea unui grup de discuţii unde să poată fi semnalate probleme, şi unde să fie anunţate din timp şedinţele. De asemenea, C. Ş. E. poate avea un panou informativ, unde să fie prezentată activitatea şi să fie anunţate viitoarele actiuni. Legătura cu fiecare clasă trebuie ţinută prin membrii C. Ş. E., care au obligaţia să-şi anunţe colegii de fiecare activitate desfăşurată de C. Ş. E. şi, de asemenea, să comunice conducerii C. Ş. E. fiecare propunere venită din rândul elevilor.
11. Participarea la o şedinţele C. Ş. E.
La şedinţele C. Ş. E. participă obligatoriu reprezentantul din fiecare clasă şi membrii departamentelor. Cadrele didactice sau alte persoane externe trebuie să aibă acceptul majoritatii C. Ş. E. pentru a participa la şedinţe.
12. Drepturi
Activitatea şi prezenţa la şedinţe a fiecărui membru este trecută în Mapa CSE . La încheierea unui an de activitate cei care au participat activ la şedinţe şi s-au implicat în activităţi primesc diplome şi adeverinţe semnate de către presedintele C.S.E şi de directorul unităţii şcolare.
11. Evaluare
Încetarea mandatului de membru al Consiliului Elevilor are loc în următoarele condiţii:
- Îi încetează calitatea de elev
- Este făcută o propunere motivată de excludere din Consiliu din partea membrilor şi e susţinută de către jumătate plus unu dintre membrii
- Demisionează
- Încalcă regulamentul CSE
- Este sancţionat conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Elevilor
- Nu îşi respectă atribuţiile de membru al Consiliului Elevilor
- Acumularea unui numar de 10 absente nemotivate
Evaluarea membriilor din CŞE
Membrii CŞE pot fi evaluaţi în funcţie de procentajul cât şi utilitatea participărilor la şedinţe/proiecte/activităţi. Aceştia au obligaţia de a participa activ la toate şedintele. . La 3 absenţe consecutive nemotivate şi fără a fi delegat un înlocuitor, membrul va fi demis iar după caz vor fi organizate noi alegeri în cel mai scurt timp.
Evaluarea membrilor Biroului Executiv ai CŞE
Preşedintele CŞE poate fi evaluat în baza unui raport de activitate întocmit semestrial. Totodată preşedintele CŞE poate fi evaluat după modul de coordonare a unei şedinte/proiect/activităţi. Acesta are obligaţia de a comunica mereu cu membrii CŞE. Membrii Biroului Executiv pot fi evaluaţi în funcţie de gradul de îndeplinire a atribuţiilor care le revin conform ROF.
Sancţionarea membrilor Biroului Executiv al unui CŞE
Membrii Biroului Executiv CŞE pot fi sancţionaţi prin avertisment verbal, scris iar apoi demitere. Dacă situaţia impune aceştia pot fi demişi la prima abatere de natură să afecteze în mod negativ imaginea CŞE si la acumularea unui numar de 10 absente nemotivate.
miercuri, 20 octombrie 2010
POVESTI TERAPEUTICE
FRUMUSETEA IMPERFECTIUNII
Un caraus de apa avea doua vase mari de lut legate la capetele cobilitei pe care o cara pe umeri. Unul dintre ele era in buna stare, in timp ce celalalt avea o fisura si, pana ajungea carausul cu apa la stapanul sau, acesta pierdea mereu jumatate din cantitatea de apa ce fusese pusa in el la fantana.
Doi ani la rand s-a intamplat acest lucru, in fiecare zi la fel, carausul ajungand acasa la stapanul sau cu numai un vas si jumatate de apa. Vasul perfect se simtea multumit de realizarile sale, dar vasul fisurat era complexat de imperfectiunea sa si de faptul ca nu a realizat decat jumatate din ceea ce era prevazut sa faca, astfel ca simti necesar sa ceara iertare carausului:
- As vrea sa ma ierti!
- De ce? – l-a intrebat carausul.
- De-a lungul celor doi ani, am dus doar jumatate din apa ce trebuia dusa la stapanul tau, restul scurgandu-se din cauza fisurii pe care o am. Astfel tu a trebuit sa muncesti in plus pentru a obtine acelasi rezultat, a zis vasul fisurat.
Carausul i-a cerut vasului:
- Pe drumul de intoarcere spre casa stapanului, sa privesti cu atentie pe unde vom trece! Vei vedea minunatul strat de flori ce ne insoteste pe cale.
Intr-adevar, pe masura ce urcau dealul, vasul a vazut soarele luminand si incalzind florile de pe marginea cararii.
- Ai observat ca erau flori numai pe partea ta de carare in timp ce pe partea cealalta nu era nimic?
S-a intamplat asa pentru ca eu, stiind de fisura ta, am profitat de acest lucru. Am pus seminte de flori pe partea ta de carare si de fiecare data cand ne reintorceam de la izvor, tu le udai. Am putut astfel culege cele mai frumoase flori pentru a decora masa stapanului. Fara ca tu sa fii exact asa cum esti, el nu ar fi avut parte de aceasta frumusete care sa-i lumineze casa.
Un caraus de apa avea doua vase mari de lut legate la capetele cobilitei pe care o cara pe umeri. Unul dintre ele era in buna stare, in timp ce celalalt avea o fisura si, pana ajungea carausul cu apa la stapanul sau, acesta pierdea mereu jumatate din cantitatea de apa ce fusese pusa in el la fantana.
Doi ani la rand s-a intamplat acest lucru, in fiecare zi la fel, carausul ajungand acasa la stapanul sau cu numai un vas si jumatate de apa. Vasul perfect se simtea multumit de realizarile sale, dar vasul fisurat era complexat de imperfectiunea sa si de faptul ca nu a realizat decat jumatate din ceea ce era prevazut sa faca, astfel ca simti necesar sa ceara iertare carausului:
- As vrea sa ma ierti!
- De ce? – l-a intrebat carausul.
- De-a lungul celor doi ani, am dus doar jumatate din apa ce trebuia dusa la stapanul tau, restul scurgandu-se din cauza fisurii pe care o am. Astfel tu a trebuit sa muncesti in plus pentru a obtine acelasi rezultat, a zis vasul fisurat.
Carausul i-a cerut vasului:
- Pe drumul de intoarcere spre casa stapanului, sa privesti cu atentie pe unde vom trece! Vei vedea minunatul strat de flori ce ne insoteste pe cale.
Intr-adevar, pe masura ce urcau dealul, vasul a vazut soarele luminand si incalzind florile de pe marginea cararii.
- Ai observat ca erau flori numai pe partea ta de carare in timp ce pe partea cealalta nu era nimic?
S-a intamplat asa pentru ca eu, stiind de fisura ta, am profitat de acest lucru. Am pus seminte de flori pe partea ta de carare si de fiecare data cand ne reintorceam de la izvor, tu le udai. Am putut astfel culege cele mai frumoase flori pentru a decora masa stapanului. Fara ca tu sa fii exact asa cum esti, el nu ar fi avut parte de aceasta frumusete care sa-i lumineze casa.
sâmbătă, 16 octombrie 2010
VINOVATIA CA EXPERIENTA NEGATIVA SAU POZITIVA
Vinovatia este definita ca un sentiment de responsabilitate, culpabilitate, remuscare pentru o infractiune, crima, lucru rau, real sau imaginar, cu voie sau fara voie, fata de altii sau fata de noi insine.
Manifestarile starii de vinovatie sunt diverse, plecand de la framantatul mainilor, plecarea capului si evitarea contactului vizual si dureri de stomac pana la senzatia de nod in gat, tristete, anxietate moderata.
In ceea ce priveste discursul interior (gandurile ce insotesc sentimentul de vinovatie), o caracteristica o constituie posibilele ganduri fantasmatice care pot duce la crearea unor adevarate scenarii in care ramanem prinsi incercand sa gasim solutii si uitand sa traim.
Cu totii ne dorim sa facem bine, sa fim placuti, sa iubim si sa fim iubiti, dar nu totul ne iese asa cum ne dorim. Este posibil ca, involuntar, un gest care ii va oferi o bucurie cuiva sa-l raneasca pe altul sau chiar pe noi insine.
Nu putem multumi pe toata lumea oricat ne-am dori acest lucru si oricat de atenti am fi. Si in aceste cazuri apare sentimentul de vinovatie fata de cei din jurul nostru.
Alteori ne simtim vinovati fata de noi insine, in momentele in care alegem sa renuntam la dorintele si nevoile noastre din diverse motive, atunci cand ne tradam propriile noastre principii de viata si propriul nostru cod moral, uneori atunci cand alegem, pe moment, o varianta aparent mai simpla pentru scopurile noastre.
Un lung sir de astfel de renuntari, alegeri “mai usoare” sau “mai pe placul” celor din jur, nu fac decat sa adanceasca sentimentul de vinovatie si sa miscoreze bucuria vietii.
In mod direct legata de constiinta, vinovatia este un semn de dezvoltare psihologica deoarece constiinta este cea care ne permite sa facem distinctia intre lucrurile bune si cele rele si sa ne corectam traiectoria atunci cand pasim alaturi cu drumul nostru. Vinovatia este modul in care suntem incurajati sa ne reexaminam gandurile, vorbele, nevoile si principiile de viata.
Pentru a fi constienti de toate acestea, o anumita cantitate de vinovatie este necesara, insa la fel de necesar este si un mecanism de prelucrare a ei, pentru ca altfel riscam s-o transformam intr-un mare dusman interior care ne impiedica sa ne atingem maximul potential ca oameni.Vinovatia are menirea de a fi un corector al traiectoriei si nu o pedeapsa.
Ramanand in vinovatie consumam foarte mult din resursele pe care le avem la dispozitie, in loc sa le folosim pentru a fi ceea ce ne dorim sa fim.
Uneori atunci cand ne simtim vinovati apar ganduri ca: „nu sunt in stare sa ...”, „nu sunt demn/a de ...”, „nu merit sa ...”, “daca nu faceam/ziceam ...”, “nu mai am nici o sansa sa ... “, iar urmarea este scaderea imaginii de sine. Iar atunci cand imaginea noastra despre noi insine este la cote scazute, tot asa este si functionalitatea noastra pe toate planurile vietii si implicit scad in numar si intensitatete si starile de bucurie, implinire, multumire.
Vinovatia dusa la extrem si un respect de sine foarte scazut duc la adoptarea unor comportamente de dependenta care intaresc un intreg set de trasaturi ale personalitatii si comportamente bazate pe frica, pe care le adoptam in speranta de a “da bine” in fata celorlalti in scopul unei cresterii iluzorii a imaginii noastre despre sine.
Cercul vicios al unei personalitati bazate pe frica este faptul ca ne este prea rusine de noi insine pentru a ne angaja intr-o introspectie cinstita. Primul pas in acesta introspectie este sa recunoastem felul in care ne autosabotam.
Ce facem in acest caz?
In loc sa ne simtim vinovati si sa regretam ce am facut sau nu am facut, in loc sa ne lasam coplesiti de greseli trecute, putem pur si simplu sa invatam ceva din ele.
De multe ori vinovatia vine din iluzia ca putem gasi in exterior ceea ce este deja al nostru, in interiorul nostru, pacea interioara, pacea cu noi insine.
Doar cunoasterea de sine, atunci cand suntem ceea ce suntem si nimic altceva, atunci cand traim prin noi insine si nu prin ochii celorlalti, doar aceasta cunoastere si acceptare pot elimina sentimentul de vinovatie.
Pentru ca doar atunci stii ca nu e nevoie sa traiesti pentru altii decat dupa ce ai invatat sa traiesti pentru tine si abia atunci stii ca greseliile raman greseli doar daca alegi sa nu inveti nimic din ele, altfel ele devin experiente.
Vinovatia este definita ca un sentiment de responsabilitate, culpabilitate, remuscare pentru o infractiune, crima, lucru rau, real sau imaginar, cu voie sau fara voie, fata de altii sau fata de noi insine.
Manifestarile starii de vinovatie sunt diverse, plecand de la framantatul mainilor, plecarea capului si evitarea contactului vizual si dureri de stomac pana la senzatia de nod in gat, tristete, anxietate moderata.
In ceea ce priveste discursul interior (gandurile ce insotesc sentimentul de vinovatie), o caracteristica o constituie posibilele ganduri fantasmatice care pot duce la crearea unor adevarate scenarii in care ramanem prinsi incercand sa gasim solutii si uitand sa traim.
Cu totii ne dorim sa facem bine, sa fim placuti, sa iubim si sa fim iubiti, dar nu totul ne iese asa cum ne dorim. Este posibil ca, involuntar, un gest care ii va oferi o bucurie cuiva sa-l raneasca pe altul sau chiar pe noi insine.
Nu putem multumi pe toata lumea oricat ne-am dori acest lucru si oricat de atenti am fi. Si in aceste cazuri apare sentimentul de vinovatie fata de cei din jurul nostru.
Alteori ne simtim vinovati fata de noi insine, in momentele in care alegem sa renuntam la dorintele si nevoile noastre din diverse motive, atunci cand ne tradam propriile noastre principii de viata si propriul nostru cod moral, uneori atunci cand alegem, pe moment, o varianta aparent mai simpla pentru scopurile noastre.
Un lung sir de astfel de renuntari, alegeri “mai usoare” sau “mai pe placul” celor din jur, nu fac decat sa adanceasca sentimentul de vinovatie si sa miscoreze bucuria vietii.
In mod direct legata de constiinta, vinovatia este un semn de dezvoltare psihologica deoarece constiinta este cea care ne permite sa facem distinctia intre lucrurile bune si cele rele si sa ne corectam traiectoria atunci cand pasim alaturi cu drumul nostru. Vinovatia este modul in care suntem incurajati sa ne reexaminam gandurile, vorbele, nevoile si principiile de viata.
Pentru a fi constienti de toate acestea, o anumita cantitate de vinovatie este necesara, insa la fel de necesar este si un mecanism de prelucrare a ei, pentru ca altfel riscam s-o transformam intr-un mare dusman interior care ne impiedica sa ne atingem maximul potential ca oameni.Vinovatia are menirea de a fi un corector al traiectoriei si nu o pedeapsa.
Ramanand in vinovatie consumam foarte mult din resursele pe care le avem la dispozitie, in loc sa le folosim pentru a fi ceea ce ne dorim sa fim.
Uneori atunci cand ne simtim vinovati apar ganduri ca: „nu sunt in stare sa ...”, „nu sunt demn/a de ...”, „nu merit sa ...”, “daca nu faceam/ziceam ...”, “nu mai am nici o sansa sa ... “, iar urmarea este scaderea imaginii de sine. Iar atunci cand imaginea noastra despre noi insine este la cote scazute, tot asa este si functionalitatea noastra pe toate planurile vietii si implicit scad in numar si intensitatete si starile de bucurie, implinire, multumire.
Vinovatia dusa la extrem si un respect de sine foarte scazut duc la adoptarea unor comportamente de dependenta care intaresc un intreg set de trasaturi ale personalitatii si comportamente bazate pe frica, pe care le adoptam in speranta de a “da bine” in fata celorlalti in scopul unei cresterii iluzorii a imaginii noastre despre sine.
Cercul vicios al unei personalitati bazate pe frica este faptul ca ne este prea rusine de noi insine pentru a ne angaja intr-o introspectie cinstita. Primul pas in acesta introspectie este sa recunoastem felul in care ne autosabotam.
Ce facem in acest caz?
In loc sa ne simtim vinovati si sa regretam ce am facut sau nu am facut, in loc sa ne lasam coplesiti de greseli trecute, putem pur si simplu sa invatam ceva din ele.
De multe ori vinovatia vine din iluzia ca putem gasi in exterior ceea ce este deja al nostru, in interiorul nostru, pacea interioara, pacea cu noi insine.
Doar cunoasterea de sine, atunci cand suntem ceea ce suntem si nimic altceva, atunci cand traim prin noi insine si nu prin ochii celorlalti, doar aceasta cunoastere si acceptare pot elimina sentimentul de vinovatie.
Pentru ca doar atunci stii ca nu e nevoie sa traiesti pentru altii decat dupa ce ai invatat sa traiesti pentru tine si abia atunci stii ca greseliile raman greseli doar daca alegi sa nu inveti nimic din ele, altfel ele devin experiente.
joi, 14 octombrie 2010
POVESTI TERAPEUTICE
E foarte bine
Un rege african avea un prieten foarte bun, însă acest prieten avea obiceiul ca indiferent de situaţia în care se afla (pozitivă sau negativă) să reacţioneze la fel spunând: "E foarte
bine!".
Intr-o zi, regele şi prietenul său se aflau la vânătoare. Prietenul încerca şi pregătea armele pentru rege. Dintr-o greşeală, o arma s-a descărcat şi i-a retezat regelui buricul degetului mare. Examinând situaţia, prietenul a remarcat ca de obicei: "E foarte bine!" .
La care regele a replicat: "Nu, nu e bine deloc!" şi a ordonat ca prietenul lui să fie aruncat în închisoare.
Un an mai târziu, regele vâna într-o zonă periculoasă. A fost capturat de canibali, care l-au dus în satul lor. L-au legat de un proaţap şi se pregăteau să-l "prepare".
Unul dintre canibali care vroia să dea foc a observat că regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiţioşi, aveau ca regulă să nu mănânce pe nimeni care nu era întreg. In concluzie, l-au eliberat pe rege. La întoarcerea acasă, regele şi-a reamintit de întâmplarea de la vânătoare când îşi pierduse degetul şi, cuprins de remuşcări, a ordonat ca prietenul lui să fie eliberat.
"Ai avut dreptate", i-a spus prietenului proaspăt eliberat. "A fost foarte bine că mi-ai retezat buricul degetului." Si a început să-i povestească păţania cu canibalii.
"Imi pare foarte rău că te-am închis atâta vreme. A fost urât din partea mea să fac acest lucru."
"Nu ", a replicat prietenul , "Este foarte bine!".
"Ce vrei să spui cu asta, "Este foarte bine?!?" Cum poate fi bine să-ţi închizi prietenul un an?".
"Dacă n-aş fi fost în închis, aş fi fost cu tine”.
Morala: indiferent în ce situaţie te afli, depinde de tine şi de atitudinea ta dacă este o situaţie bună sau una rea.
Un rege african avea un prieten foarte bun, însă acest prieten avea obiceiul ca indiferent de situaţia în care se afla (pozitivă sau negativă) să reacţioneze la fel spunând: "E foarte
bine!".
Intr-o zi, regele şi prietenul său se aflau la vânătoare. Prietenul încerca şi pregătea armele pentru rege. Dintr-o greşeală, o arma s-a descărcat şi i-a retezat regelui buricul degetului mare. Examinând situaţia, prietenul a remarcat ca de obicei: "E foarte bine!" .
La care regele a replicat: "Nu, nu e bine deloc!" şi a ordonat ca prietenul lui să fie aruncat în închisoare.
Un an mai târziu, regele vâna într-o zonă periculoasă. A fost capturat de canibali, care l-au dus în satul lor. L-au legat de un proaţap şi se pregăteau să-l "prepare".
Unul dintre canibali care vroia să dea foc a observat că regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiţioşi, aveau ca regulă să nu mănânce pe nimeni care nu era întreg. In concluzie, l-au eliberat pe rege. La întoarcerea acasă, regele şi-a reamintit de întâmplarea de la vânătoare când îşi pierduse degetul şi, cuprins de remuşcări, a ordonat ca prietenul lui să fie eliberat.
"Ai avut dreptate", i-a spus prietenului proaspăt eliberat. "A fost foarte bine că mi-ai retezat buricul degetului." Si a început să-i povestească păţania cu canibalii.
"Imi pare foarte rău că te-am închis atâta vreme. A fost urât din partea mea să fac acest lucru."
"Nu ", a replicat prietenul , "Este foarte bine!".
"Ce vrei să spui cu asta, "Este foarte bine?!?" Cum poate fi bine să-ţi închizi prietenul un an?".
"Dacă n-aş fi fost în închis, aş fi fost cu tine”.
Morala: indiferent în ce situaţie te afli, depinde de tine şi de atitudinea ta dacă este o situaţie bună sau una rea.
miercuri, 13 octombrie 2010
POVESTI TERAPEUTICE
Cât e de greu
Un profesor le vorbea elevilor săi despre managementul stresului. A ridicat un pahar cu apă şi i-a întrebat :
“Cât de greu credeţi că e acest pahar?”
Răspunsurile elevilor au variat de la 20g până la 500g.
“Nu depinde de greutatea lui absolută. Depinde de cât de mult îl ţin în mână.
Dacă îl ţin pentru un minut, totul este în regulă, dacă îl ţin pentru o oră, voi simţi o durere în braţul drept. Dacă îl voi ţine o zi întreagă, va trebui să chem o ambulanţă. E exact aceaşi greutate, dar cu cât o ţin mai mult, cu atât devine mai grea.” le explică profesorul.
Dacă ne purtăm în continuu greutăţile în spate, mai devreme sau mai târziu, nu vom mai fi capabili să le ducem înainte, ele devin tot mai apăsătoare.
Cum trebuie să mai lăsăm paharul jos, să ne odihnim mâna pentru o vreme înainte de a-l ţine din nou, aşa e necesar ca periodic să lăsăm deoparte greutăţile, pentru a ne putea revigora şi a fi capabili să le facem faţă.
Mereu vor fi greutăţi pe umerii noştri. Dar, cu înţelepciune, vom şti şi să ne eliberăm de greutatea lor, pentru a ne odihni şi a ne relaxa.
Viaţa este scurtă! Indiferent de greutăţile pe care le avem, să ne reamintim mereu să ne bucurăm de ea.
Un profesor le vorbea elevilor săi despre managementul stresului. A ridicat un pahar cu apă şi i-a întrebat :
“Cât de greu credeţi că e acest pahar?”
Răspunsurile elevilor au variat de la 20g până la 500g.
“Nu depinde de greutatea lui absolută. Depinde de cât de mult îl ţin în mână.
Dacă îl ţin pentru un minut, totul este în regulă, dacă îl ţin pentru o oră, voi simţi o durere în braţul drept. Dacă îl voi ţine o zi întreagă, va trebui să chem o ambulanţă. E exact aceaşi greutate, dar cu cât o ţin mai mult, cu atât devine mai grea.” le explică profesorul.
Dacă ne purtăm în continuu greutăţile în spate, mai devreme sau mai târziu, nu vom mai fi capabili să le ducem înainte, ele devin tot mai apăsătoare.
Cum trebuie să mai lăsăm paharul jos, să ne odihnim mâna pentru o vreme înainte de a-l ţine din nou, aşa e necesar ca periodic să lăsăm deoparte greutăţile, pentru a ne putea revigora şi a fi capabili să le facem faţă.
Mereu vor fi greutăţi pe umerii noştri. Dar, cu înţelepciune, vom şti şi să ne eliberăm de greutatea lor, pentru a ne odihni şi a ne relaxa.
Viaţa este scurtă! Indiferent de greutăţile pe care le avem, să ne reamintim mereu să ne bucurăm de ea.
sâmbătă, 9 octombrie 2010
Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale
Duminică, 10 octombrie, va fi Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale 2010, manifestare iniţiată în anul 1992 de Federatia Mondiala pentru Sanatate Mentala (WFMH).
Tema propusă pentru acest an este "Impactul culturii şi al diversităţii asupra sănătăţii mintale", în corelaţie cu faptul că în zilele noastre se înregistrează cei mai mulţi emigranţi din istorie (circa 1 la 35 de locuitori).
În întreaga lume vor avea loc evenimente cu scop informativ şi de conştientizare, tratând despre diferitele afecţiuni psihice din lume, cu deosebire despre depresie şi suicid la tineri, un fenomen care a înregistrat în ultimii ani cote ridicate.
Duminică, 10 octombrie, va fi Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale 2010, manifestare iniţiată în anul 1992 de Federatia Mondiala pentru Sanatate Mentala (WFMH).
Tema propusă pentru acest an este "Impactul culturii şi al diversităţii asupra sănătăţii mintale", în corelaţie cu faptul că în zilele noastre se înregistrează cei mai mulţi emigranţi din istorie (circa 1 la 35 de locuitori).
În întreaga lume vor avea loc evenimente cu scop informativ şi de conştientizare, tratând despre diferitele afecţiuni psihice din lume, cu deosebire despre depresie şi suicid la tineri, un fenomen care a înregistrat în ultimii ani cote ridicate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)