duminică, 13 martie 2011

POVESTI TERAPEUTICE

BATRANUL INTELEPT

Intr-o zi, un bătrânel, foarte prezentabil, vădit preocupat de aspectul său exterior, a intrat într-un hotel. După câteva minute de aşteptare în hol a zâmbit cu blândeţe când i s-a spus că încăperea în care urma să stea era pregătită.
In timp ce mergea încetişor către lift, sprijinindu-se în baston, valetul a început să-i descrie cum arată camera lui.
- Imi va plăcea foarte mult, a spus el, cu entuziasmul unui băieţel.
-Domnule, dar încă nu aţi văzut camera. Mai aşteptaţi o clipă, aproape am ajuns.
-Nu are nicio importanţă cum arată camera, a răspuns el. Fericirea e o stare pe care am ales-o în mod aprioric. Nu de mobilier sau de modul în care este decorat spaţiul depinde faptul că îmi place sau nu camera, ci mai degrabă de modul în care am hotărât eu să o percep.
Am decis deja în mintea mea că îmi va place camera în care voi locui aici. Este o decizie pe care o iau în fiecare zi, când mă trezesc. Am posibilitatea de a alege. Imi pot petrece ziua în pat, enumerând toate problemele pe care le am cu anumite părţi ale corpului meu care nu mai funcţionează prea bine, sau mă pot trezi mulţumindu-i Cerului pentru acele părţi din mine care încă mai funcţionează normal.
Fiecare zi este un dar şi,câtă vreme îmi pot deschide ochii, mă voi concentra asupra noii zile şi asupra tuturor amintirilor fericite pe care le-am creat şi le creez în viaţa mea.
Bătrâneţea seamănă cu un cont bancar. La apusul vieţii, retragi din contul tău ceea ce ai depozitat de-a lungul vieţii.
Aşadar, sfatul pe care l-aş da fiecărui om este să depoziteze cât mai multă fericire în contul bancar al memoriei sale.


Câteva sfaturi simple pentru fericire:

Eliberează-ţi inima de ură.
Eliberează-ţi mintea de griji.
Trăieşte cu simplitate.
Dăruieşte mai mult.
Renunţă la aşteptări.