POVESTI TERAPEUTICE

Povestea celor doi lupi

Exista o veche istorisire a indienilor Cherokee despre capetenia unui mare sat.

Intr-o zi, acest conducator se hotaraste ca venise ziua sa-l invete pe nepotul sa preferat ce inseamna viata. Il duce la padure, il aseaza sub un arbore batran si ii explica:
- „Fiule, in mintea si in inima fiecarui om s-a dus o lupta – o lupta care dainuie si astazi. Chiar daca eu sunt conducatorul batran si intelept, capetenia poporului nostru, aceasta lupta se poarta si in interiorul meu. Daca nu stii ca ea are loc, te va aduce in pragul nebuniei. Nu vei sti niciodata in ce directie sa te indrepti. Uneori, vei castiga in viata, dar mai apoi, fara sa intelegi de ce, vei descoperi ca te-ai ratacit, ca esti derutat si ti-e teama ca poti pierde toate lucrurile pentru care ai muncit din greu. Adeseori vei crede ca faci ceea ce trebuie, iar apoi vei descoperi ca faceai alegerile gresite. Daca nu intelegi fortele binelui si ale raului, ale vietii colective si ale celei individuale, ale sinelui adevarat si ale celui fals, vei trai mereu o viata lipsita de liniste.
Este ca si cum in tine ar trai doi lupi imensi: unul alb si unul negru. Lupul alb este bun, bland si inofensiv. El traieste in armonie cu tot ceea ce se gaseste in jurul lui si nu se simte atacat atunci cand nimeni n-a avut aceasta intentie. Lupul bun - stabil si puternic datorita faptului ca intelege cine este si de ceea ce este capabil – lupta doar daca e corect sa o faca si cand trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-si apara familia (si chiar si atunci o face cu masura). Are grija de toti ceilalti lupi din haita sa si nu se comporta niciodata altfel decat este.
Dar in interior traieste si un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat, manios, nemultumit, invidios si temator. Pana si cel mai neinsemnat lucru il face sa izbucneasca intr-o criza de furie. Se lupta cu toata lumea, tot timpul, fara niciun motiv. Nu poate gandi limpede, pentru ca lacomia de a avea mai mult, mania si ura il coplesesc. Dar este o manie inutila deoarece aceasta manie nu va schimba nimic. El cauta cearta oriunde merge si de aceea o gaseste cu mare usurinta. Nu are incredere in nimeni si nu are prieteni adevarati.”

Batranul intelept a ramas in tacere pentru cateva clipe, lasand povestea celor doi lupi sa patrunda in mintea tanarului sau nepot. Apoi, s-a plecat usor in fata, a privit adanc in ochii nepotului si i-a marturisit: “Uneori, mi-e greu sa traiesc cu cei doi lupi in mine, fiindca ambii se lupta cu inversunare, pentru a pune stapanire pe spiritul meu.”

Pironit locului de povestea bunicului, baiatul se agata de hainele lui si il intreba pe nerasuflate: “Care dintre cei doi lupi va invinge, bunicule?” Cu un zambet cunoscator si o voce ferma, puternica, batranul ii spune: “Amandoi inving, fiule. Vezi tu, daca aleg sa-l hranesc doar pe lupul alb, cel negru va astepta mereu in umbra, ca sa vada cand ma dezechilibrez sau cand sunt neatent, pentru a-l ataca pe celalalt si, astfel sa creeze multe probleme – si mie, si tribului nostru. Va fi mereu furios si va face totul pentru a primi atentia de care are nevoie. Daca ii ofer atentie acestui lup negru, fiindca ii inteleg firea, daca il recunosc drept forta puternica ce este si ii dau de inteles ca il respect si ma voi folosi de ajutorul sau, atunci cand tribul nostru se va afla la necaz, va fi multumit si amandoi lupii au de castigat. Toti avem de castigat.”

Derutat, baiatul l-a intrebat: “Nu inteleg, Bunicule. Cum se poate ca ambii lupi sa castige?”. Capetenia a continuat: “Vezi tu, fiule, lupul negru are multe calitati importante de care s-ar putea sa am nevoie candva. Este aprig, are vointa puternica si nu se da batut niciodata. Este destept, iscusit si poate concepe cele mai complicate strategii, de care ai mare nevoie in vremuri de razboi. Are multe simturi fine, pe care numai cel ce priveste prin ochii intunericului le poate aprecia. In mijlocul unui atac, ar putea fi cel mai mare aliat al nostru.”

Apoi, batranul scoate din desaga lui doua bucati de vanat si le pune pe jos, una la dreapta si una la stanga sa. Arata cu degetul spre ele si spune: “Aici, in stanga, am hrana pentru lupul alb, iar in dreapta am hrana pentru lupul negru. Daca aleg sa-i hranesc pe amandoi, nu se vor mai lupta intre ei ca sa-mi castige atentia si ma pot folosi de fiecare dupa trebuinta. Si pentru ca intre ei nu mai e razboi, imi pot asculta vocea cunoasterii profunde si pot alege pe care trebuie sa-l folosesc atunci cand am nevoie.
Daca bunica ta are nevoie de mancare pentru a pregati o masa mai deosebita, iar eu nu am avut grija de asta asa cum ar fi trebuit, il pot ruga pe lupul alb sa-mi imprumute farmecele sale, pentru a-l consola pe lupul ei negru, care e infometat si furios. Lupul alb stie intotdeauna ce sa spuna si ma va ajuta sa fiu mult mai atent la nevoile ei.
Vezi tu, fiule, daca intelegi ca in interiorul tau exista doua mari forte si daca le oferi amandorura acelasi respect, toti vom avea de castigat si va fi pace. Pacea, fiul meu, este misiunea unui indian Cherokee - scopul suprem al vietii. Omul care poarta inauntrul sau pacea are totul. Cel care este dezbinat in razboiul interior nu are nimic. Tu esti un tanar care trebuie sa aleaga cum va interactiona cu fortele launtrice opuse. Ceea ce vei alege va hotari cum iti vei trai restul vietii. Iar atunci cand unul dintre lupi va avea nevoie de o atentie deosebita – ceea ce se intampla uneori – nu trebuie sa te rusinezi; poti recunoaste asta in fata inteleptilor si sa primesti ajutorul de care ai nevoie. Daca vorbesti deschis, cei care au trecut deja prin aceasta lupta iti pot ofei din intelepciunea lor.”

ZIUA MONDIALA A APEI

(prezentare 9B Raluca Prodan si Corbea Amelia

22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI

POVESTI TERAPEUTICE

BROASCA SI SCORPIONUL

Un scorpion care dorea sa treaca un rau a rugat-o pe broasca:
- Ia-ma si pe mine in spinare.
- Sa te iau in spinare! a raspuns broasca. Nici nu te gandi! Daca te iau in spinare, dupa cum te stiu, ai sa ma intepi si am sa mor!
- Nu fi proasta, i-a spus atunci scorpionul. Nu-ti dai seama ca, daca te intep, ai sa te duci la fund, iar eu, care nu stiu sa inot, am sa ma inec?
Cele doua vietuitoare au mai vorbit astfel o vreme, iar scorpionul s-a dovedit atat de dibaci, incat broasca a primit sa-l treaca pe malul celalalt. L-a luat, asadar, pe spinarea ei, umeda si lunecoasa, i-a spus sa se tina zdravan si a pornit sa treaca raul.
Cand au ajuns la mijloc, unde apa este mai adanca, scorpionul a intepat-o pe broasca. Aceasta a simtit cum otrava ii patrunde in trup si a inceput sa se duca la fund, cu scorpion cu tot.
- Vezi! Ce ti-am spus eu? Ce-ai facut?
- N-am ce face, a raspuns scorpionul, inainte de a fi inghitit de apa rece a raului. Asta mi-e firea.

ACTIVITATI EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

LUNA MARTIE - 2011

01.03.2011 Mărţişorul
-expoziţia cu vânzare de mărţişoare

07.03.2011 Ce înseamnă Postul Mare ?
-dezbatere

08.03.2011 Mama fiinţa cea mai dragă
-spectacol de cântece şi poezii primar

15.03. – 15.04.2011 Luna pădurilor
-colectare de hârtie

21.03.2011 Ziua Internaţională a Francofoniei
-referate

22.03.2011 Ziua Mondială a Apei
-postere

28.03.2011 Ziua Internaţională a Teatrului
-dezbatere

28 – 31. 03.2011 Siguranţa pe Internet
-dezbatere şi distribuire de pliante

01 – 31. 03.2011 Pregătirea pentru festivalul eleviilor
-repetiţii piese de teatru

POVESTI TERAPEUTICE

BATRANUL INTELEPT

Intr-o zi, un bătrânel, foarte prezentabil, vădit preocupat de aspectul său exterior, a intrat într-un hotel. După câteva minute de aşteptare în hol a zâmbit cu blândeţe când i s-a spus că încăperea în care urma să stea era pregătită.
In timp ce mergea încetişor către lift, sprijinindu-se în baston, valetul a început să-i descrie cum arată camera lui.
- Imi va plăcea foarte mult, a spus el, cu entuziasmul unui băieţel.
-Domnule, dar încă nu aţi văzut camera. Mai aşteptaţi o clipă, aproape am ajuns.
-Nu are nicio importanţă cum arată camera, a răspuns el. Fericirea e o stare pe care am ales-o în mod aprioric. Nu de mobilier sau de modul în care este decorat spaţiul depinde faptul că îmi place sau nu camera, ci mai degrabă de modul în care am hotărât eu să o percep.
Am decis deja în mintea mea că îmi va place camera în care voi locui aici. Este o decizie pe care o iau în fiecare zi, când mă trezesc. Am posibilitatea de a alege. Imi pot petrece ziua în pat, enumerând toate problemele pe care le am cu anumite părţi ale corpului meu care nu mai funcţionează prea bine, sau mă pot trezi mulţumindu-i Cerului pentru acele părţi din mine care încă mai funcţionează normal.
Fiecare zi este un dar şi,câtă vreme îmi pot deschide ochii, mă voi concentra asupra noii zile şi asupra tuturor amintirilor fericite pe care le-am creat şi le creez în viaţa mea.
Bătrâneţea seamănă cu un cont bancar. La apusul vieţii, retragi din contul tău ceea ce ai depozitat de-a lungul vieţii.
Aşadar, sfatul pe care l-aş da fiecărui om este să depoziteze cât mai multă fericire în contul bancar al memoriei sale.


Câteva sfaturi simple pentru fericire:

Eliberează-ţi inima de ură.
Eliberează-ţi mintea de griji.
Trăieşte cu simplitate.
Dăruieşte mai mult.
Renunţă la aşteptări.

LACRIMILE UNEI FEMEI

-Mama, de ce plangi? intreaba fiul pe mama sa.
-Pentru ca sunt femeie... a raspuns ea.
-Nu inteleg...
Mama... l-a imbratisat si i-a spus...
-Nu vei putea intelege dragul meu.
Mai tarziu... baietelul il intreaba pe tatal sau:
-De ce mama plange fara nici un motiv ?
-Toate femeile plang fara motiv ... a fost tot ce tatal sau i-a putut raspunde.
Omuletul nostru curios... a crescut si a devenit barbat... dar inca nu primise raspuns la intrebarea sa.
Asa ca intr-o zi... l-a sunat pe Dumnezeu si l-a intrebat:
-Doamne... de ce femeile plang atat de usor ?
Dumnezeu i-a raspuns:
-Cand am facut femeia... a trebuit sa o fac speciala...
-I-am facut umerii destul de puternici incat sa poata sa care greutatea pamantului... dar... in acelasi timp... destul de delicati incat sa poata sa ofere alinare.
I-am oferit putere ca sa poata sa mearga mai departe atunci cand toti ceilalti renunta... si sa poata sa aiba grija de familia ei... in clipe grele de boala si disperare.
I-am oferit sensibilitate ca sa isi poata iubii copii in orice circumstanta, chiar si atunci cand copilul sau a ranit-o foarte rau.
I-am oferit forta ca sa isi ajute barbatul sa treaca prin esecuri... si am facut-o din coasta lui ca sa ii protejeze inima.
I-am oferit lacrimi... si sunt ale ei ca sa le foloseasca atunci cand are nevoie de ele.
Este singura ei slabiciune; Sunt lacrimi pentru omenire.